Isner si Manut

Meciul de tenis dintre Manut si Isner care a durat in jur de 11 ore s-a terminat cu victoria lui Isner cu 70 la 68 de game-uri in setul decisiv. Acest meci a spart foarte multe recorduri, de la durata de timp efectiv, la numarul de game-uri jucate, pana la cele mai multe mingi jucate, cei mai multi asi si asa mai departe.

Fiind un jucator amator al acestui sport alb imi dau seama ce inseamna sa joci un astfel de meci. Desi am o conditie fizica de apreciat pe terenul de tenis nu rezist mai mult de 5 seturi, apoximativ 50 de game-uri, ei au reziztat in jur de 200 de game-uri(aici trebuie sa tineti cont ca eu joc cu un oponent la fel de bun ca mine si cu aceeasi pregatire fizica, deci diferenta e mult mai mare decat pare).

Dupa parerea mea e cel mai greu sport din punctul de vedere al rezistentei fizice concurand aici cu maratonul de 42 si ceva de kilometri, triatlonul si alte sporturi asemanatoare. Cei doi jucatori de tenis si-au trait clipa de glorie in acest meci dar din pacate amandoi sunt eliminati din turnelu de la Wimbledon, chiar si Isner pentru ca, sa fim seriosi, dupa un astfel de meci va ceda fizic in urmatorul meci.

Un mandru eveniment la Baia Mare

Maine 15 iunie de la ora 17:00 va avea loc un mega spectacol artistic dar si fotbalistic pentru sustinerea echipei de fotbal FC Baia Mare.

Au trecut 5 luni de la protestul suporterilor pentru salvarea echipei de la faliment si uite ca cineva i-a auzit si a luat masuri reusind sa organizeze un spectacol, zic eu, fara precedent in Baia Mare. Producatorii acestui eveniment sunt cei de la Art Tradition, o firma cu traditie in organizarea de evenimente reusind sa-l aduca la acest eveniment pe Laurentiu Duta, pe cei de la Amsamblul Transilvania. pe Cristian Pomohaci si nu numai.  Pretul biletului e mic in comparatie cu spectacolul oferit si avand in vedere ca toti banii se vor duce in buzunarele jucatorilor  ma astept sa nu se stranga iar sute de persoane in peluza improvizata din parcarea aflata in spatele Stadionului “Viorel Mateianu” si sa plateasca toti acesta suma (15 lei). Iar daca acest lucru nu se intampla atunci conducerea clubului ar trebui sa ia masuri in urmatorul sezon, astfel incat cei din parcare sa nu poata urmari nicio partida de acolo

Gnosologia lui Descartes

Potrivit lui Descartes, principalele facultati cognitive sunt

1. Simturile care au ca obiect fie corpurile externe cu calitatile lor primare(intindere, miscare) si secundare, fie straile interne ale propriului corp (foame, sete)
2. Memoria care conserva ideile
3. Imaginatia care se exercita in legatura cu corpurile si lucrurile corporale
4. Inteligenta (intelect, ratiune, minte) care ofera cea mai desavarsita forma de cunoastere
5. Vointa care are rol important in geneza adevarului si a erorii. Descartes argumenta ca intelectul poate ajunge la adevar in timp ce simturile si imaginatia il pot insela pe om dar, spune el, si intelectul se poate insela atunci cand cauta un adevar absolut indubitabil caci, spune el, ne poate excela in geniul sau. De aici deriva motoda indoielii generalizate

Ontologia lui Descartes

Conceptia sa generala filosofica este un monism substantial de tip deist. El admite o substanta supremanumita Dumnezeu perfecta care exista prin ea insasi, este propria cauza, are libertate absoluta. Unicitatea, ubicitatea(peste tot) eternitatea, bunatatea si caracterul spiritual nu corporal. In ontologie el trece la dualism.
Dumnezeu a creat 2 substante secunde independente una de alta: ers-extenta(lucru intins) si res-cogitons(cugetator) Lucrul intins este lumea fenomenelor fizice, substanta intinsa este identificata cu intinderea iar substanta ca atare este materia care nu are nevoie de altceva pentru a exista. Materia este identificata cu corpul in genere (are intindere) fiind diferita de corpurile individuale. Materia este unica si indestructibila pe cand corpurile sunt multiple si perisabile. Materia este unica, singura, uintara si nu se divide, este la fel ca toate partile ei.
Materia este totuna cu plinul si exclude vidul absolut. Alaturi dar independent de materie exista o alta dimensiune fundamentala a lucrurilor: Miscarea.Are izvorul in Dumnezeu si depinde numai de el. Ea este invariabila si se conserva. La nivelul materie, miscarea nu este posibila nici in linie dreapta caci nu exista vid care sa fragmenteze materia, nu este posibila nici prin comprimarea materiei (Aristotel) ci in ceva sub forma unui vartej (vertij) Descartes intelege miscarea ca deplasare mecanica a corpurilor nu ca energie potentiala, ca element intreg, dinamic si negeocentric al realitatii.
Conceptia sa despre miscare, ca simpla miscare mecanica vizeaza nu numai corpurile organice dar si fiintele vii considerate ca automate mecanice. Ideea sa despre mecanismul cartesian a constituit un progres caci a extins ideea determinismului si asupra corpurilor vii ceea ce a facut ca cercetatorii sa deduca efectele din cauze materiale fie ele si numai de natura mecanica. Descartes reduce complexitatea calitativa a lucrurilor la aspectele lor cantitative. Explicand lucrul prin insusiri cantitative distinge orice apel la cauze finale, respinge teleologia si orice recurs la teleologie. El sustine ca scopul lui Dumnezeu, creatorul lumii este chiar Dumenezeu insusi si nu omul argumentand ca lucrurile care le cunoastem nu prezinta finalitate iar celellate cunoscute n-au nicio legatura cu noi.
Prin res- cogitons (cugetarea) Descartes descrie fenomenele psihice. Spre deosebire de lucrul intins care este unic, cugetarea este multipla caci Dumnezeu a creat a pluralitate de substante cugetatoare care sunt sufletele umane cugetatoare. In opozitie cu corpun intins si necugetator, sufletul este cugetator si neintins. Corpul se confrunta cu atributul intinderii dar sufletul nu este totuna cu atributul cugetarii ci se constituie ca suport (subiect, eu, spirit) actelor cogitative. Atat prin calitateea ei de substanta cat si faptul ca este neintins si indivizibil, sufletul individual este unic si nemuritor, spre deosebire de corpul individual ( nu de corpul in gemeral)  care se naste si piere.

In sens larg res-cogitans este sufletul cu principalele sale facultati sau atribute: gandirea, vointa, imaginatia si simtirea. In sens restarns Descsrtes sustine ca sufletul cugetator cu cuprinde imaginatia, simturile. Actele de a simti sunt in realitate ca si alte acte: de a dormi, de a manca, dependente de corp si incerte. In sens restran sufeltul este prin excelenta gandire si vointa.